Dau curs indemnului de a scrie, fara nicio tragere de inima. Dar sunt Sarbatorile Pascale!
Intotdeauna, de sarbatori, ma simt precum Evreul Ratacitor: stau in lume ca un strigoi si sufletul imi urla. Te striga pe toate tonalitatile posibile. Pipaie eterul in speranta ca va primi un semn de la tine. E un amestec de disperare, furie, neputinta si insingurare profunda. Nici prezenta familiei, nici prietenii si nici alcoolul nu pot domoli trairea asta. E ca un tantrum al sufletului care te vrea pe tine, doar pe tine! Acum, mai mult ca oricand.
De sarbatori, nici moartea nu ma tolereaza.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu