miercuri, 5 februarie 2014

Singurătatea zeilor

Lumea este consecinţa firească dar nedorită a singurătăţii unui zeu-copil. Părinţii l-au pierdut la Mall-ul numit Terra. 
Abandonat de prea multă vreme şi lipsit de orice intervenţie exterioară, zeul a inceput să se joace cu propria-i minte. A imaginat o lume de jucării cărora le-a imprumutat fărâme din sufletul său divin. O lume de jucării perisabile... Când expirau sau deveneau neinteresante, ele se dizolvau in eter şi fărâma de suflet se intorcea la matcă.
Acum, zeul e mare (a crescut intre timp!). 
Recent, familia l-a regăsit, iar el se vindecă de singurătate. Şi vindecându-se de ea, lumea de jucării imaginare o să dispară. Pentru că fragmentele de suflet trebuie să se intoarcă la matcă, spre a-l intregi pe micul-mare zeu divizat.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu